Cum citim lista de ingrediente INCI din produsele cosmetice?

Cum citim lista de ingrediente INCI din produsele cosmetice?

De cele mai multe ori ajungem să achiziționăm produsele de îngrijire destinate pielii datorită ambalajului frumos, reclamelor sau din recomandarea unei prietene, fără a cunoaște ce anume conține acel produs sau fără a ști dacă acesta se potrivește tipului nostru de ten.

Disclaimer: În acest articol nu vom discuta despre ingredientele naturale sau dăunătoare, nici despre ingrediente care trebuie evitate, nu vom vorbi despre substanțele toxice utilizate de companiile de skincare, nu vom vorbi despre ce ingrediente nu ar trebui sub nici o formă introduse într-un produs cosmetic, nu voi intra în detalii despre niciun ingredient în parte, ci doar analizăm și citim o listă de ingrediente.


Desigur, poate părea dificil să descifrezi o listă de ingrediente a unui produs de skincare, iar cu denumiri precum Methylparaben, Cocamidapropyl betaine sau Polyethylene Glycol PEG, avem impresia că, pentru a întelege ingredientele care le aplicăm pe pielea noastră, avem nevoie de ani de studii la de o școală în chimie. Dar toate informațiile se găsesc ușor în zilele noastre, iar noi avem posibilitatea să ne educăm, să ne dezvoltăm cunoștințele despre aceste ingrediente, pentru a avea puterea de a face cele mai bune alegeri și decizii atunci când vrem să achiziționăm un produs nou.

La fel cum am învățat să citim lista de ingrediente din alimentele si preparatele noastre alimentare, tot așa putem învăța să citim o listă de ingrediente a unui produs cosmetic.

Imaginea de mai sus prezintă lista noastră de ingrediente regăsite în crema noastră de mâini nutritivă. Cum putem să o descifrăm?

În primul rând trebuie să întelegem care sunt componentele care alcătuiesc în general o cremă obișnuită (de corp, ten, mâini). Fiecare componentă are rolul și funcțiile specifice.

Desigur, dacă vorbim despre un produs de curățare a tenului (cleanser, demachiant, săpun), am menționa și Surfactanții / Tensidele (Surfactants), acele ingrediente care curăță, spală și produc spumă. Dar în acest articol rămânem la o cremă simplă. Pentru un studiu mai amănunțit despre surfactanți, te invit să citești acestă lucrare.

Exemple surfactanți: Castile Soap, Coco Glucose, Cocamidopropyl Betaine, Sodium Cocoyl Isethionate (SCI), Sodium Lauryl Sulfate (SLS)

Ce este important de reținut atunci când citim o listă de ingrediente este că ordinea acestora va fi afișată de la procentajul cel mai mare la procentajul cel mai mic. Primul ingredient care apare în listă este acel ingredient care este folosit în cea mai mare cantitate în produs (de obicei partea hidratantă / apă / apă florală / aloe vera). De asemenea, această ordine trebuie respectată prin lege până la limita procentajului de 1%. De la procentajul 1%, ingredientele se pot lista în orice ordine dorește producătorul.

De exemplu, dacă un produs conține 0,7% conservant și 0,1% ingredient activ (silk amino acids – proteină de mătase), ordinea poate fi – silk amino acids apoi conservantul – , chiar dacă procentajul conservantului este mai ridicat decât procentajul ingredientului activ. (vezi ex img)
Cu toate astea, Oilee Care afișează ordinea corectă a procentajelor chiar și după ce acesta a coborât sub 1%.

Interesant și pare chiar înșelător, nu e așa? Ei bine, legea are rolul de a “proteja” rețetele și formulele companiilor de produse cosmetice, pentru a face mai dificilă replicarea unui produs de skincare.

Totodată trebuie să înțelegem că ingredientele active sunt ingrediente foarte potente, iar fișa acestora nu permite utilizarea lor într-un procentaj ridicat, drept urmare acestea vor fi trecute de obicei la finalul listei de ingrediente.

Exemplu: Acidul salicilic are un dozaj uzual de 2,5% – 5% și este recomandat a fi folosit într-un procentaj de 2% pentru a fi considerat sigur, fără posibile reacții adverse sau iritante, ceea ce înseamnă că Salicilic Acid vom vedea, în general pe produsele care conțin BHA, spre finalul listei. Pentru produse care conțin un procentaj mai ridicat de acid salicilic este nevoie de o rețetă primită de la medicul dermatolog.


Ce reprezintă partea hidratantă a unei creme?

O cremă este defapt un amestec de substanțe (o emulsie) între partea apoasă și partea uleioasă. Așa cum știm, aceste două ingrediente nu se amestecă între ele, iar fără un emulsifiant, crema noastră s-ar separa.

Partea hidratantă reprezintă de obicei baza unui produs, acele ingredientele aflate la începutul listei (apă distilată, unturi vegetale, uleiuri purtătoare), parte care ajunge la cel mai mare procentaj din formula finală (chiar și până la 100% în cazul unui unt de corp natural).

Acest procentaj poate fi împărțit în mai multe tipuri de ingrediente hidratante:

Umectații sunt agenți hidratanți cunoscuți pentru capacitatea lor de a reține umiditatea și de a încetini evaporarea, păstrând în același timp proprietățile generale ale unui produs cosmetic. Au rolul de a menține pielea hidratată pe o perioadă mai îndelungată și atrag apa din derm în epidermă, crescând conținutul de apă în epidermă. Când umiditatea este mai mare de 70%, umectanții atrag de asemenea apa din atmosferă în epidermă.

Exemple: Unul dintre cei mai cunoscuți, utilizați și buni umectanți este Glicerina, Acidul Hialuronic, Aloe Vera, Mierea, Urea cosmetică, Peptidele, Amino-acizii

INCI umectanți comuni: Glycerin, Sodium Hyaluronate (acid hialuronic), Urea, Silk amino acids, Ammonium lactate, Propylene Glycerol, Sodium PCA, Lactic Acid, Panthenol, Glycereth-12, Lactamide, Hydrolyzed wheat starch, Glucose, ș.a.

Emolienții sunt ingrediente care rămân în stratul cornos pentru a acționa ca lubrifianți. Aceștia ajută la obținerea aspectului moale, neted și elastic al pielii. Emolienții sunt adesea considerați ca au capacitatea de a “umple” golurile dintre celulele pielii și înlocuiesc lipidele care lipsesc. Tipul de emolient utilizat într-o cremă hidratantă joacă rol cheie în senzația de “alunecare a pielii”, acea senzație netedă conferită după aplicare. Aplicat intens, un emolient poate acționa similar unui ingredient ocluziv.

Exemple: Unii dintre cei mai cunoscuți, utilizați și buni emolienți sunt untul de Mango, uleiul de Migdale sau uleiul de Jojoba, ingrediente bogate în acizi grași care au rol în protejarea pielii.

INCI emolienți comuni: Ceramide (Ceramide NP, Ceramide NG, Ceramide EOP), Triglyceride, Silicone, Isopropyl Myristrate, Squalane, Mineral Oil, Hexyldecanol, Isopropyl Palmitate, Isopropyl Stearate, Caprylic/Capric Triglyceride, Butylene Glycol, Propanediol, 1,2 Hexanediol, Isododecane, C13-15 Alkane, Undecane (and) Tridecane, ș.a.

Substanțele ocluzive sunt substanțe grase care crează un strat protector la suprafața pielii și previne pierderea de apă, blocând umezeala în piele.

Exemple: Unele dinre cele mai bune și cunoscute substanțe ocluzive sunt untul de Shea, untul de Cacao, Lanolina, Ceara de albine, Lecitina, untul de Cupuacu

INCI ocluzivi comuni: Mineral Oils (vaselina), Paraffinum liquidum, Hydrogenated vegetable oil, Petroleum Jelly, Dimethicone, Cyclomethicone, Stearic Acid, Cetyl Alcohol, Propylene Glycol, Candelilla Wax, Carnauba Wax, Stearyl Stearate, Paraffin, ș.a.


Emulsifianți

Deși uleiul cu apa sunt nemiscibile una cu cealaltă, vom întâlni zilnic produse cosmetice în compoziția cărora aceste două componente sunt în amestec – în loțiuni de corp, creme pentru mâini sau ten. Un amestec care conține unul sau mai multe lichide dispersate într-un lichid cu care sunt reciproc nemiscibile se numește emulsie. Emulsifiații sunt acele substanțe ceroase care permit partea apoasă să se amestece cu uleiurile și unturile, pentru a evita separarea. Acești emulsifianți se folosesc într-un procentaj relativ mic din întreaga formulă a produsului (aprox 6-15%) și sunt clasificați în 2 categorii:

Emulsifianți pentru amestec Water-In-Oil (WIO) – unde procentajul de ulei este mai mare decât cel de apă
Emulsifianți pentru amestec Oil-In-Water (OIW) – unde procentajul de apă este mai mare decât cel de ulei

Emulsifiantul se poate elimina numai atunci când într-un produs există doar substanțe solubile în apă sau atunci când există doar uleiuri, unturi si substanțe solubile în uleiuri (ex – unturi de corp, uleiuri de corp, uleiuri faciale)

Exemple: Emulsifiantul folosit în produsele Oilee Care este derivat din uleiul de măsline (un amestec de substanțe – Cetearyl Olivate & Sorbitan Olivate)

INCI emulsifianți comuni: Stearic Acid, Glyceryl Stearate, Cetyl Alcohol, Varisoft, Polawax, BTMS25 (Behentrimonium Methosulfate (and) Cetearyl Alcohol), BTMS50 (Behentrimonium Methosulfate (and) Cetyl Alcohol (and) Butylene Glycol), Emulsifying WAX NF, Polysorbate 80, Cetearyl Alcohol, Ritamulse SEG


Agenți de îngroșare

Agenții de îngroșare au rolul de a oferi produselor cosmetice o consistență plăcută și atrăgătoare. Aceștia pot proveni din patru grupe chimice diferite:

Lipizi – sunt de obicei solidzi la temperatura camerei, dar pot fi lichefiați și adăugați la emulsiile cosmetice. Aceștia funcționează împărțind grăsimea lor naturală formulei (Ex. Cetyl Alcohol, Stearic Acid, Carnauba Wax)

Derivați natural – provin, la fel cum și numele sugerează, din natură. Polimeri care absorb apa, astfel provocând umflarea lor și creșterea vâscozității unui produs (Ex. Guar Gum, Xanthan Gum, Gelatin)

Minerali – de asemenea naturali și, ca și în cazul delor derivați în mod natural menționați mai sus, absorb apă și uleiuri pentru a crește vâscozitatea, dar dau un rezultat diferit emulsiei finale (Ex. Magnesium Aluminum Silicate, Silica, Bentonite)

Ultima grupă de agenți de îngroșare este grupa celor sintetici. Adesea folosiți în produse de corp (loțiuni, creme). Cel mai comun agent de îngroșare sintetic este Carbomer – un polimer de acid acrilic care absoarbe apa și poate forma o textură de gel limpede. (Ex. Cetyl palmitate, Ammonium Acryloyldimethyltaurate)


Ingrediente active (activele cosmetice)

Sunt substanțele funcționale care se adaugă de obicei la sfârșitul formulării unei creme, după ce aceasta a ajuns la temperaturi mai mici de 45 grade Celsius, pentru a nu-și pierde proprietățile și calitățile. Din această categorie fac parte o gamă foarte largă de ingrediente, de obicei de origine vegetală, cu o compoziție 100% naturală. Această categorie este una dintre cele mai importante de înteles și cunoscut atunci când vrei să tratezi o problemă anume.

Există câteva categorii principale de active pentru produsele de skincare:

Active anti-aging: Retinoids (vit A), L-ascorbic Acid (vit C), Tocopherol (vit E)
Active SPF: Zinc Oxide, Titanium Dioxide, Avobenzone, Oxybenzone
Active pentru uscăciunea pielii: Sodium hyaluronate (Acid Hialuronic), Tocopherol (vit E)
Active pentru pete pigmentare: Kojic Acid, AHAs, BHAs, Hydroquinone, L-ascorbic Acid (vit C)
Active pentru acnee: Retinoids (vit A), Salicylic Acid, Benzoyl Peroxide, Azelaic Acid
Active pentru rozacee: Azelaic acid, sulfur
Active pentru psoriazis: Retinoids (vit A), vitamin D, salicylic Acid, Urea, Lactic Acid, Anthralin, Tacrolimus, Pimecrolimus
Active pentru eczema: Tacrolimus, Pimecrolimus

Exemple: Niacinamide, Peptide, Retinol, Ceramides, Alpha Hydroxy Acids, Beta Hydroxy Acids, Ferulic Acid, Kojic Acid, Allantoin, Alpha-Arbutin, Betaine, Bisabolol, Caffeine, Ubiquinone (Q10), Spilanthes acmella flower extract, Camelia sinensis leaf extract, Glycyrrhiza uralensis root extract, Glucono Delta Lactone (PHAs), ș.a.


Ajustatori de pH

O cremă este necesar să aibă un pH stabil, în jur de 5,5 pH – 6,5 pH (ideal 5,5 pH). Diferite ingrediente adăugate în formularea lor au diferit pH (spre exemplu acizii AHA au un pH mic, sau Surfactanții care au un pH mult mai mare ~8 pH). Pentru ca toate ingredientele să reacționeze bine atunci când sunt aplicate pe ten, produsul final trebuie ajustat pentru obținerea unui pH de ~ 5,5

Exemple: Citric Acid, Triethanolamine, Sodium Gluconate, Sodium Hydroxide, Magnesium Hydroxide


Conservanți

Aceștia au rolul de a proteja produsul de bacterii sau mucegai. Când un produs cosmetic conține un procent de apă, indiferent cât de mic, un conservant este necesar pentru a evita contamiarea rapidă. Conservantul este un ingredient la fel de important precum cele de mai sus menționate, iar folosit într-un procentaj mic acesta prelungește termenul de valabilitate a unui produs de la 1-2 săptămâni (păstrat la frigider) la 4-5 luni de zile (păstrat la temperatura camerei), și face utilizarea produsului mult mai sigură.

Un produs anhrid (care nu conține apă) poate fi păstrat fără conservanți doar dacă se respectă condițiile optime. Un loc întunecat, uscat și răcoros.

Cei mai comuni conservanți: Parabens (Butylparaben, Propylparaben, Methylparben, Germaben II), Benzyl Alcohol, Potassium Sorbate, Sorbic Acid, Benzoic Acid, Levulinic Acid, Anisic Acid, Benzoic Acid/Sodium Benzoate, Chlorphenesin,Iodopropynyl butylcarbamate, Formaldehyde, Diazolidinyl urea, Quaternium-15, Sodium hydroxymethyl glycinate, Phenoxyethanol, 2-butoxyethanol


Antioxidanți

Unturile și uleiurile vegetale au în compoziție diverși acizi grași, atât saturați cât și nesaturați, care au diverse proprietăți și se regăsesc în diferite proporții în fiecare ulei sau unt vegetal. În funcție de compoziție, uleiurile vegetale se degradează mai lent sau mai accelerat, suferind oxidare (râncezire). Un factor foarte important de luat în considerare pentru păstrearea acestor uleiuri și unturi sunt factorii de mediu în care sunt păstrați (spre exemplu lumina, căldura, umeazeala).

Un antioxidant se adaugă preventiv într-un produs care conține uleiuri sau unturi sensibile pentru a încetini procesul de oxidare a acestuia. Printre uleiurle cele mai sensibile la acest fenomen aminitim uleiul de Castravete, uleiul de Cânepă, uleiul de Coacăze Negre, uleiul de Luminița serii, uleiul de Rodie, uleiul de Șofrănel sau uleiul de Zmeură.

Exemple: Cel mai utilizat ingredient antioxidant este vitamina E (tocopherol) sau extractul antioxidant de Rozmarin, care contribuie la încetinirea procesului de oxidare.

Alți antioxidanți comuni: Ascorbic Acid (vit C), Tocopherol (vit E), Rosmarinus officinalis, L (Rosemary extract), Benzyl Alcohol, Potassium Sorbate, Phenoxyethanol, Salicylic Acid, Sorbic Acid, Ethylhexylglycerin,Butylated hydroxytoluene (BHT), t-Butyl Hydroquinone (TBHQ), tertiarybutylhydroquinone, 2-tert-butylhydroquinone, t-butylhydroquinone, monotertiary butylhydroquinone, mono-tertiarybutyl hydroquinone, mono-tertbutylhydroqu i none, TBHQ, MTBHQ, 1,4-d i hydroxy-2-t- butyl benzene, tert- bu ty I- 1,4- benzenediol, 2-tert-butyl-1 +benzenediol, 2-(1,1 -dimethylethyl)-1, ș.a.


Aromă / Parfum

Pentru că majoritatea dintre noi dorim produse de îngrijire care au un miros atractiv și delicios, trebuie să întelegem că aceste mirosuri nu sunt tot timpul obținute natural. Ingredientele naturale au de obicei un miros nu foarte plăcut (ex. ulei din semințe de morcov – precum în crema noastră pentru ten), și de aceea, de cele mai multe ori companiile de cosmetice adaugă la finalul formulării o aromă, un parfum. Acest parfum poate fi clasificat în mai multe categorii:

Arome naturale – obținută din uleiurile esențiale (ex. lavandă, mentă, lemongrass, citrice) sau ceară naturală (ex. ceară de trandafir, ceară de iasomie, ceară de tuberoze, ceara de albine pentru miros de miere)

Arome sintetice – listate de obicei sub denumirea de fragrance sau parfume / perfume,sunt parfumuri compuse din materiale sintetice. Ingredientele utilizate pentru a obține arome sintetice sunt produse de om. Materiile prime aromatice sintetice au fost fie create chimic (în principal din petrol), fie au început ca fiind naturale, dar structura chimică a fost modificată pe parcurs.

De ce se adaugă parfum într-un produs cosmetic? Am crede că este suficient să folosim o apă de toaletă sau o apă de parfum atunci când dorim să ne încântăm simțurile olfactive, dar studiile în industria de cosmetice arată total altceva. Majoritatea clienților aleg produse cosmetice pentru îngrijirea pielii care au miros puternic, fără a realiza că acest miros nu este tocmai benefic.

Știai că: Există produse cosmetice care nu au un miros foarte pronunțat sau sunt chiar inodore, dar totuși pe lista de ingrediente apare termenul de Fragrance sau Perfume. Aceste arome sunt adăugate pur și simplu pentru a ascunde mirosul ingredientelor naturale, precum mirosul extractelor de plante, unturilor sau uleiurile mirositoare. Un produs cosmetic inodor nu este neapărat lipsit de parfum adăugat.

Să spunem că alegem o cremă de corp pentru a ne trata pielea uscată, dar ingredientele acesteia (parfum, alcool) nu fac mai mult decât să o usuce și mai tare, iar noi susținem că nu are niciun efect benefic pentru pielea noastră. Dar în același timp ținem morțiș ca această cremă să miroase îmbătător.
Pe de altă parte, dacă mirosim o cremă naturală fără miros adăugat, suntem reticienți în a o cumpăra, chiar dacă aceasta nu conține ingrediente iritante sau dăunătoare.

Cele mai tipice denumiri pentru parfum: Fragrance, Parfum/Perfume/Aroma, Linalool, Citronellol, Cinnamal, Limonene, Geraniol, Eugenol, Lavender oil (Lavandula angustifolia), Rose flower extract (Rosa damascena), Bergamot oil (Citrus bergamia), Ylang-ylang oil (Canaga odorata), Lemon (Citrus limon), Lime (Citrus aurantifolia or Citrus medica), Orange (Citrus sinensis), Tangerine (Citrus tangerine), Peppermint (Mentha piperita), Spearmint (Mentha spicata), Eucalyptus, Cinnamon (Cinnamomum)

Sfat: Evită cremele pentru ten care conțin parfum adăugat, deoarece acesta poate fi compus din substanțe și din alcool care usucă sau irită tenul


Sper ca acest articol îți oferă o idee mai bună despre cum să parcurgi citirea unei liste de ingrediente pentru a decide dacă produsul este potritiv pentru tipul tău de piele. Chiar și așa, industria cosmetică nu este o știință exactă, iar fiecare ten diferă de la persoană la persoană. Nu îți fie frică de ingredientele necunoscute, poți apela oricând la motoarele de căutare pentru o presupunere mai educată atunci când nu esti convinsă de cunoștințele tale.


Surse:
Sethi A, Kaur T, Malhotra SK, Gambhir ML. Moisturizers: The slippery road. Indian J Dermatol. 2016;61(3):279-87. doi:10.4103/0019-5154.182427

Purnamawati S, Indrastuti N, Danarti R, Saefudin T. The role of moisturizers in addressing various kinds of dermatitis: A review. Clin Med Res. 2017;15(3-4):75-87. doi:10.3121/cmr.2017.1363

Senanayake, S.P.J.N. (2013). Rosemary and green tea extracts as natural antioxidants: Chemistry, technology and applications. In: Logan, A., Nienaber, U., Pan, X. (Eds.). Lipid Oxidation: Challenges in Food Systems, AOCS Press, 417–438.

https://www.verywellhealth.com/understanding-moisturizer-ingredients-1069549
https://www.drugs.com/drug-class/topical-emollients.html
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5849435/
https://www.cosmeticsandtoiletries.com/research/methodsprocesses/Back-to-Basics-Fragrance-in-Cosmetics-Simple-and-Psychological-569984581.html
https://needcosmetice.com/cum-ingrijim-mainile-uscate/
https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.3109/10915818609141915
https://www.aocs.org/stay-informed/inform-magazine/featured-articles/enhancing-oxidative-stability-and-shelf-life-of-frying-oils-with-antioxidants-september-2018?SSO=True#:~:text=Some%20of%20the%20antioxidants%20that,oregano%2C%20grape%20seed%2C%20sage%2C
https://sciencebecomesher.com/emollients-occlusives-humectants/
https://www.skintherapyletter.com/eczema/moisturizers-selection/

Adaugă comentariu

Adresa dumneavoastră de email nu va fi vizibilă. Câmpurile marcate * sunt obligatorii